Mi-e bine… ~Violeta Andrei Stoicescu ~
Cerul coboară albastru-n fântână,
În apa rece lumina-şi fărâmă…
Sorb din răcoarea ce-ajunge la mine.
Mi-e bine.
Stau în tăcere, cu buze-nsetate,
Se-ntorc din drum amintiri exilate,
Cu palme de suflet vadra s-o-ncline
Spre mine.
Cumpăna vremii îşi leagănă dorul
Şi din adânc izvorăşte fiorul,
Tremură zarea-n culori opaline,
Mi-e bine.
Simt cum se-ntinde o oază cerească,
Din inimă seceta să-mi răpească
Şi-acelaşi refren în gând îmi revine:
Mi-e bine.
Pe drumul ce suie spre vechea fântână,
Adesea mă-ntorc cu tăcerea de mână
Şi-un dulce venin îmi aleargă prin vine…
Mi-e bine.
Redactor, coordonator Florentina Savu
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 