Poezia zilei 30 Iulie

În aura nopții ~Daniela Konovală ~

Iubite, curg taine prin lacrimi de șoim,
Prin gurile nopții stafiile gem,
Lumina ne cheamă în tropot de roib
Să stingem urzeala din vechiul blestem.

Să mânem o oră sub cerul curat,
În aura nopții să fim iar copii,
Lipsiți de povara întregului veac
Să ningem iubire la timp de Mării…

Petale de nalbă cresc liber și crud
Pe lutul acesta atât de-ncercat,
Iubite, mă doare al șoaptelor nud,
Cioplit în tăcerea ce ne-a-nconjurat…

În cercuri de aur mai dorm amintiri,
În pletele nopții zâmbesc trandafiri.

Daniela Konovală

MÂNEÁ, mấi, vb. II. Intranz.
(Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ◆ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ◊ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mấn; part. mas] – Lat. manere.
[DEX ’09]

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: