Premiul special 22Iulie

EX NIHILO, NIHIL ~Tîrnăvean Ana-Corina ~

Mărturisesc, mi-e dragă poezia,
eterna slovă de poeți cântată
în versuri sacre… Ea e simfonia
din suflet peste suflet revărsată.

Cât ne-nțeles ascunde-n vers poetul,
câtă simțire, cât pustiu de lacrimi!
Ușor de confundat cu înțeleptul,
el zace-n lumea lui cea făr’ de patimi.

Ascunsă- i poezia de-altădată
prin rafturi prăfuite cu uitare .
Azi, muza în picioare e călcată
cu cruntă și grotescă nepăsare .

Prin rime albe, versuri lungi sau scurte
poeții vremii răului se-nchină,
își fac din josnice o virtute,
se-ascund în întuneric de lumină.

Dintr-un principiu fals și alegoric
se folosesc de suflet ca-ntr-o doară.
Sunt praf în ochi! (în sensul metaforic)
De-atâta praf, chiar muza stă să moară.

Post scriptum:
Qui tacit consentire videtur.

  • CARPE DIEM *
    Iulie 2021

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: