Premiul special 8Iulie

ÎN STRAIE DE CUVÂNT

Nu- s eu pe-aici prin cele de cuvinte,
E ne-nțelesul care mă cuprinde.

Eu, din clepsidre îngropate-n veac,
Mă-ntorc în lutul meu de om sărac
Și din încremenirea de muzeu
Mă recompun din cioburi să fiu eu.

Te rog, nu-mi lua marama de pe cap!…
De mine însămi nu voiesc să scap,
Că numai ía maicii și catrința
Mi-au înflorit lumina și ființa.Chiar dac-ai mei nu au purtat opinci Le simt în talpa mea, călcând pe-aici. În hore de ciuleandre-i frământat Pământul, de opincă măsurat. Te rog, mai lasă-mă atât cât sânt Să-mi fierb cuvântu-n oale de pământ Și să-l undesc cu lingură de lemn, Cu semnul sfânt al crucii să-l însemn. Să-l fierb încet pe vatra licărind Și-apoi, în tindă , masa mea să-ntind, Măsuța mică, cea cu trei picioare, Cu scaune pitite în uitare. Să-l torn în străchini aburind cuminți, Miresme pentru-ai mei și pentru sfinți, Veniți pe calea robilor să stea Cu rugăciunea lor la cina mea. GEORGETA RADA 7 iulie 2021

Glosă

  • undésc v. tr.
    (d. undiță saŭ vsl. ◊onditi, rus. úditi). Pescuĭesc cu undița. Umblu cu lingura ca să scot o bucată de carne, de pește: a undi pin borș. V. intr. Cor. Ĭes la suptafață.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: