Nimeni nu știe…
Autor Gia Munteanu
20.08.2021
Nimeni nu știe ce se-ntâmplă
De simțurile-au amorțit treptat.
Se mai aude câte-un ciocănel în tâmplă
Dar cum sosește așa a și-ncetat.
Nimic pare să aibă încă sens
Într-un context straniu, alambicat.
Calcă și încercările pe contrasens
Și te întorci de unde ai plecat.
Niciunde nu găsești odihnă
Și te presează viața cu înverșunare.
Ai vrea să te oprești și să ai tihnă
Dar te ferești mereu de înstrunare.
Nicicând fiorii nu au ars așa
Temerile de neputință și necunoscut.
Nu reușesc nici gânduri a se detașa,
Încrederea nu mai formează scut.
Nimeni nu știe ce se-ntâmplă,
Întregul univers e în derivă.
Săraca întrebare e atât de simplă
Însă blocată de o forță împotrivă…
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 