Sătul ~Ștefan Olaru ~
Sătul de confidenţe slugarnice şi vane
Mi-e mult mai dragă viaţa în ploaie şi furtuna.
Decât să-mi cânt prohodul ascuns printre icoane,
Tremurător şi jalnic pe-o chinuită strună!
Mi-s aripile rupte dar sufletul mi-e plin,
Şi n-am să-l dau de-a dura când miza-i veşnicie…
L-am sângerat în cupe în sfânta mea beţie,
Ofrandă pentr-o lume cu miere şi venin…
Când din adâncul vremii în vâlvătaia firii
E legea care roade din suflete şi stâncă…
Deşi pecetea-i ruptă de lacrima iubirii
Atâtea inimi frânte mai sângerează încă!
Sătul de confidenţe slugarnice şi stoarse,
De abureala lumii duhnind a nepăsare,
De stihuri ostenite, de-atâtea strune false,
De simulacrul artei, sătul de nonvaloare,
Mă reîntorc pe creasta ce nu cunoaşte praful,
Acolo printre vulturi în cerul lor senin…
Să-mi scriu fără regrete pe suflet epitaful,
Tămâia cea mai pură şi opiul meu divin…
Redactor, coordonator Mihaela Avram
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 