Premiul special 19August cu Ștefan Olaru

Eu singur ~Ștefan Olaru~


Cu cât îmi dau silinţa în duh şi adevăr,
Desculţ printre iluzii pe-un drum nestrăbătut,
Cu cat doresc să picur din spinul meu sărut,
Cu cât arunc sămănţa, îmi cresc ciulini din păr…

Cu căt îmi dau silinţa să-mi curăţesc grădina,
Iar grâul meu să crescă de dorul blândei pâini
Rămân mereu cu urma icoanelor pe mâini
Iar buruiana ruptă îşi uită rădăcina…

N-am să-mi înec speranţa înşiruind litanii
În strâmta mea chilie pictată cu icoane,
N-am să mă-ntorc vreodată la vechile canoane
Când spiritul mi-e liber de-atâtea umbre stranii…

Şi chiar dacă mi-e pasul şovăitor şi-ncet,
Când omenirea fuge din bine spre mai bine,
Rămân la fel de singur şi răstignit în mine
Pe-o cruce răzvrătită, funebră de poet!

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: