O punte peste ape
Când inima-mi cerșește
o mângâiere-n noapte,
Timidă eu te caut
printre avide șoapte.
Când nu ești lângă mine
eu te aduc aproape
Făcând din doruri multe
o punte peste ape.
Te-nlănțui printre rânduri
cu străluciri de spații,
Pe buze curcubee
îmi înfloresc senzații,
În mii și mii de gânduri
un chip crește din dor,
Îmbrățișez fiorii,
senzația de zbor.
La margine de suflet,
cu lacrima fierbinte,
Vom lepăda cămașa
iubirii mult dorite
Și flacăra domoală
va arde-n cerul nopții
Mirosuri de uitare
lăsate-n grija sorții.
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 