Dioaloguri poetice-exercițiu literar

10 octombrie 2021

ASCUNDE-MĂ 

Ascunde-mă într-un apus de soare, 
La ușa cerului să-mi pui zăvor 
Să nu mă pierd în cea dintâi ninsoare, 
Să nu mai ard, mocnit, de al tău dor. 
(Iancu Catalin) 

Să nu mai ard, mocnit, de al tău dor, 
Trimite-mi un semn, că încă mă vrei, 
Căci mă îmbăt în dulcele amor, 
Și-mi este tare dor de ochii tăi. 
(Luci Trusca) 

Și-mi este tare dor de ochii tăi 
Culoarea lor, gândul îmi răscolește. 
Îngemănați vor fi mereu cu ai mei 
Inima mea pe tine te iubește. 
(Adriana Rusățeanu) 

Inima mea pe tine te iubeste 
Și cât vei vrea acolo sa rămâi, 
De drumul rătăcești, ea te găsește, 
Căci ai rămas iubirea ei dintâi. 
(Anca Man) 

Căci ai rămas iubirea ei dintâi, 
La brațul tău, buchet de crizanteme, 
S-au ofilit, le-ai dăruit oricui... 
Un verde crud prin toamnele boeme! 
(Cristina Tunsoiu)

Un verde crud prin toamnele boeme 
Mai răscolește astăzi amintiri, 
Se-ascund tăceri în doine și poeme 
Și gânduri, nestemate-n povestiri. 
(Coca Mahalu) 

ALBIND POTECI 

Ascunde-mă într-un apus de soare, 
La ușa cerului să-mi pui zăvor 
Să nu mă pierd în cea dintâi ninsoare, 
Să nu mai ard, mocnit, de al tău dor. 
(Iancu Catalin)

Să nu mai ard, mocnit, de al tău dor, 
Să nu-mi mai fie viața o vâltoare, 
Să nu-mi mai stea pe frunte niciun nor, 
Un fluture în mine doar să zboare. 
(Ionuț Pande)

Un fluture în mine doar să zboare 
Ca o romanță, pasul potrivind, 
Pe strada Toamnei cu parfum de floare 
Aripă nouă clipei, făurind! 
(Daniela Konovală)

Aripă nouă clipei făurind 
Și zboară Cerului, intreg frumosul 
În clipa următoare zămislind, 
Să simți că viața este tot prinosul 
(Pande Ionuț) 

Să simți că viața este tot prinosul 
Când te așezi pe perna înserării, 
În gândul tău purtând smerit icosul, 
Ca pe-o albită haină-n geana zării... 
(Daniela Konovală)

Ca pe-o albită haină-n geana zării, 
Să-ți fie viața-n cântece de îngeri, 
Iar când veni-vor zilele plecării, 
Să n-aibă-a face Timpul contra-ți plângeri. 
(Pande Ionuț) 

Să n-aibă-a face Timpul contra-ți plângeri, 
În veșnicia lui să fii sclipire, 
Precum cămașa albă-a unui mire, 
Albind poteci de șoapte pentru îngeri! 
(Daniela Konovală)