PLOI DE TOAMNĂ
Am adunat atâta toamnă
În ochi cu ploile-n priviri
Și viața încă ne condamnă
Să adunăm în iriși toamnă
Din anotimpuri care-ndeamnă
La vânt, la plumb, la amintiri,
Am adunat atâta toamnă
În ochi cu ploile-n priviri.
Și plouă… plouă în neștire…
De-atâtea ploi am obosit,
Ne-am întomnat de neiubire,
De vânt, de plumb, de amintire,
Cad ploile… fără oprire
Pe frunți cu zâmbetul strivit
Și plouă… plouă în neștire…
De-atâtea ploi… am obosit!
Mirela Cocheci
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 