Gheorghe Avram

Să te rog

Te-am aşteptat
de la răsăritul soarelui
să-ţi pătrund vorbele înflăcărate ale verbului
şi să-mi fulgeri întunericul
cu scânteia-ţi din inimă.
Te-am aşteptat
să-mi baţi la poarta sufletului,
cu echivalentul dragostei ce ţi-o port,
să-mi dăruieşti înconjurul
cu broderia trupului tău de vis.
Te-am aşteptat
să-ţi simt vorba rebelă şi fiorul
ca pe o rază de speranţă
inoculată în întrebarea mea din iris.
Te-am aşteptat
ca pe o ispită,
care a intrat în mintea mea,
să-mi surâzi în suflet
cu obrazul fraged,
cu înfierbântatele tale buze – mure coapte.
Te-am aşteptat
să-ţi pun inelul de logodnă
pe degeţelul tău subţiratic,
să ne ningem cu îmbrăţisări
şi cu povestea noastră de dragoste.
Te-am aşteptat
să ne contopim într-un mugur de ideal,
să ne prelungim aşteptările în flori alintătoare,
ca nimeni să nu înţeleagă
secretul şoaptelor noastre de dragoste
înlănţuit într-o perpetuă sărutare.
Te-am aşteptat
ca pe ultimul pahar de şampanie
pe care l-am băut într-o noapte înstelată,
ca să aprind mai puternic
focul dorului din imaginaţia mea,
să simt că te pot face fericită,
că te poţi înălţa de pe umerii mei,
că vei putea savura infinitul alături de mine,
că vei putea pluti şi trăi
în aripile mele de dragoste.
Mi-a fost teamă
că te-aş putea pierde
în dauna unui amănunt,
unui posibil intrus…
Dacă totuşi,
acum,
când mi-ai făcut semn cu mâna
că ai să ajungi,
când mi-ai dat speranţe,
din cauze diverse,
nu vei reuşi să te laşi prinsă
în păienjenişul inimii mele,
în această plasă experimentală,
deşi, eu,
te-am aşteptat fără să te mânii,
atunci,
am să îndrăznesc în genunchi,
în văzul lumii,
într-un colţ de seară,
să te rog,
în schimbul frumuseţii tale
pe care nu o mai pot atinge,
să-mi arunci din privirea ta,
din plinătatea ta,
măcar o sudalmă,

  • să-mi vindec gândul rănit
    de visele mele şi poftele mele nebuneşti,
    care m-au împarţit între realitate şi moarte,
    ca să-mi dai timp să mă ofilesc încet, încet,
    ca o petală fără nervură,
    care a sperat cândva
    să facă parte din buchetul sufletului tău -,
    să mă regăsesc pe linia vieţii
    din a ta palmă.

GHEORGHE AVRAM, S. d., 05-01-2022, 05.

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: