Reverie de iarnă
Lina Blum
Oglinda e un cearcăn în perete
Și-n lampa veche nu mai e fitil,
Parcă s-a furișat în margarete
Duhul căsuței mele de copil.
Doar o icoană mai vegheză-n casă,
E clanța înțepenită-n promoroacă,
O strachină a mai rămas pe masă,
Ce pare-ai aștepta să se întoarcă.
De ce taci, mamă, pune o beteală
În bradul ce mai poartă-n el colinde,
Să văd în nemișcarea infernală
Cum stelele pe cer se vor aprinde.
De ce taci, tată, focul e aprins,
Am măturat zăpada către poartă,
Mi-e dor să îmi lipsesc de pieptu-ți nins
Obrajii de fetiță-mbujorată.
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 