Poezia Zilei 23 Decembrie ~ Maria Poiană ~

Pentru vremea cea din urmă

Pot să văd cum bezna rupe lungi fâșii din cerul zilei
Care-și reazemă pe umeri de părinți, păcatul milei,
De-a nu-mpovăra odrasle, cu sămânță de credință.
Că e greu de dus canonul spre tărâm de biruință.

Pot să simt nevolnicia cu căpestre nevăzute
Cum încet, încet se urcă, spre statutul de virtute.
Opt hotare de-ntuneric vor să spulbere lumina,
Și în temnițe de spaimă să-i închidă rădăcina.

Pot s-aud cum prinde-n mreje dulce cântec de sirenă
Și otrava ei cum sapă hăpăind grotesc din venă,
Chiar și pe acea mai mică picătură de vigoare.
Buturugă ce-ar putea, să răstoarne carul mare.

Pentru vremea cea din urmă, Tu Iisuse te-ai născut
Să-i fii candelă credinței și iubirii noastre scut.

Maria Poiană

Redactor coordonator: Mirela Cocheci

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: