Lasă iarna
Lasă iarna să ne ningă, să ne țină prizonieri,
Să fim numai noi, iubito, într-un loc uitat de timp,
Să nu mai privim în urmă, să uităm ce-nseamnă ieri,
Să ne fie iarna asta cel din urmă anotimp.
Lasă iarna să ne ningă, urma să se risipească,
Nimeni să nu știe drumul către cuibul nostru-ascuns,
Sub privirea ta senină sufletul să-mi înflorească,
Nu vreau să ne mai frământe întrebări fără răspuns.
Lasă iarna să ne ningă flori de gheață la fereastră,
Totul este alb, iubito, ca o aripă de înger,
Se aude-n depărtare cânt de pasăre măiastră,
Pe a buzelor dulceață mii de sărutări îți sânger.
Lasă iarna să ne ningă, să aprindă stele-n cer,
Sub a nopții feerie să ne prindă somnu-n brață,
Luna a-nghețat pe boltă sub al iernii aspru ger,
Risipește flăcări vii pe întinderea de gheață.
Cătălin Iancu
Redactor coordonator: Relu Popescu
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 