Genar
Rotariu Dorel
Vântul poartă prin VĂZDUHURI
Naufragiate nave,
Norii PLUMBUIȚI din cerul
Ce descarcă pe noi gerul,
Pun pe inimă zăvoare
Și nădufuri!
Plâng streșinele numai CIUCURI,
FRIGUL, apei i-a stins ZBORUL,
DORUL tot mai rar ne-ncearcă,
GÂNDUL a-nghețat în barcă
Și să redeștept umorul
Nu-mi vin trucuri!…
De atâta întuneric
Nu văd lâna să o TOARCĂ,
Bunici învârtind pe fusuri,
Firul TIMPULUI și-apusuri…
Gânduri ultime le-ncearcă
Ezoteric…
Lungi corăbii risipite
Zilele-n Genar oftează
După sudul plin de soare,
Când din GREIER, cânt răsare,
Iar pe țărm zâne visează
Toropite.
Peste cer trăgând cortină
În genar ni-e dor de stele!
Plânge lacul făr-oglindă,
Luna, fața-n el nu-și plimbă,
Nu-i pe chipul dragei mele
Doar… lumină!…
Redactor coordonator: Relu Popescu
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 