Tumult
de Anatol Covalli
Deschid fereastra care dă-n grădina
noilor ani şi însetat respir.
Mă mângâie-al speranțelor zefir
şi-mi simt vibrând de patos rădăcina.
Ochii îmi râd de tandra bucurie
ce-n suflet a dat buzna chiuind.
Înviorat, spre cer braţele-ntind
şi mă încarc c-o sfântă armonie.
Minune-a fost! Mi-a înflorit neghina,
din orice fir surâde-un trandafir
şi verdele pe care îl inspir
poartă în el şi viaţa şi lumina.
Ce splendidă-i renaşterea târzie
când stelele încet se reaprind
în inima ce-o simt întinerind
de când iubită de-ocrotiri se ştie !
Redactor: Relu Popescu
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 