Lucia Marin

Nu sunt poetă

Nu sunt poetă înnăscută și nu tânjesc să mă afirm,
Dar în versuri ritmate, mie îmi place să mă exprim,
Să îmi înșir trăirile toate, în alese și scurte rânduri,
Poeziei să-i dăruiesc sentimentele mele și gânduri.

Nu sunt poetă dăruită cu har sfânt, nu-mi e căpătâi,
Dar poezia îmi este mângâiere și a fost dorul dintâi,
Cu ea-mpletesc cununi de vise, îi dau inimii plăcerea,
În versuri spune tot ce o frământă și care îi e vrerea.

Nu sunt poetă ce caută metafore să le pună-n vers,
Eu le adun când izvorăsc lin prin gânduri, din mers,
Mintea le transformă în povață, când este lună plină,
Răsar apoi în zori, printre floricele, aducând lumină.

Nu sunt poetă și nu râvnesc la titluri mari și renume,
Însă nu mă dezic de poezii, le semnez cu-al meu nume,
Când n-oi mai fi, cei ce vor să-și amintească de mine,
Să citească, cu mintea și sufletul versurile și va fi bine.

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: