
A lunii Rugă
De cheia tăcerii în mine se zbate
Și zboară ca gândul ruga-n nimb de pulsar,
Miros răsărituri din muzele quasar,
Zburând doar cu sine-n portaluri holbate.
Cântarea-mi de Pace se contemplă-n Apus,
Al vieiții Soare mă-nghite-n lumină,
Steaua-mi oglindă soarbe raza divină,
Curcubeie de vise curg din Repaus.
Ascult cum valsează-n suflet rugăciunea
De-mi pune vorbelor zăvor iar Amurgul,
În dansul Shaktic, mi-apare Demiurgul,
Pe poarta-mi din spirit, reintră Viziunea.
Omenire-mbrăcată în Ruga lunii,
Prin al sonetului Ochi, fă loc rugăciunii!
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț

