Iubiţi Limba Română!
Oriunde-aţi umbla prin lume, nu uitaţi de-al vostru grai,
Neuitând să spuneţi: casă, mămăligă sau mălai,
Învăţaţi-i pe copii limba neaoşă, curată,
Rostind: milostiv, ţărână, cum ziceau bunic şi tată!
Ştim, v-au izgonit ,,afară” griji, nevoi sau grea durere,
Dar de ce să alungaţi scumpa slovă în tăcere ?
Ea e singura ce poate graniţele să doboare,
Fraţi românii să rămână, prigoniţi printre popoare.
Iubiţi vorba din străbuni şi pământul strămoşesc,
Iubiţi Doina ce vibrează-n orice suflet românesc!
Cu smerenie rostiţi stih de aur, ne-ntinat,
Scris de clasicii poeţi, de-un Luceafăr apărat!
Despărţiţi de munţi, hotare, de oceane de tăcere,
Numai limba ne uneşte, cu-a sa dulce mlădiere.
N-o uitaţi, n-o prigoniţi, nici ruşine nu vă fie
Să vorbiţi prin ţări străine graiul de pe-a noastră glie!
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 