Limba română
~ Gia Munteanu~
Cine ar putea să spună
Pe oriunde ar umbla
Dacă-n lume s-o afla
Alta ca limba română?
Noi de-aici avem în mână
Graiul sfânt ce este scut
Celor care s-au născut
Gângurind limba română.
Ni-este vorba la-ndemână,
E lăsată din strămoși
De la daci mărinimoși
Ce-au iubit limba română.
Tuturor maică și zână
Cu năduf glia-a cântat,
A plâns și s-a frământat
Săracă limba română.
Patria i-a fost stăpână
Și-a slujit-o ne-ncetat
Cu patos nepregetat,
Mândră e limba română.
A doinit și din țărână
Trecând peste munți și văi,
A sunat din zurgălăi
Dorita limba română.
Poate seca o fântână,
Lacrimile-i pot pleca,
De dor o pot sfârteca,
Dar nu limba cea română.
Și chiar dacă e bătrână
Sufletu-i tânăr rămas,
Doar cu ea stai la taifas,
Zeița limba română!
Redactor: Viorel Poenaru
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 