Pomenire
Eduard Bucium
Se tânguie-n crengi despuiate salcâmii
femei cu broboade cernite
agale pășesc înspre deal, la bătrânii
ce-așteaptă, cuminți, amintiri împletite
Colacii din coșuri miros precum viața
a trudă, a dor și-a uitare
trezind cimitirul din deal, dimineața,
cu cruci de străbuni așteptând lumânare
Se strâng la un loc; dintre ele un hohot
de plâns își croiește cărarea
spre turla bisericii; dangăt de clopot
le duce spre cer, mai departe, strigarea
Copiii săraci stau și-așteaptă la uși
să-și plângă femeile jalea
apoi, colăceii meniți celor duși,
spre foamea orfanilor afla-își-vor calea
Se-așază-n salcâmi și pe cruci niște ciori
femeile pleacă-nspre case
iar cerul coboară cu zloată și nori
și cei pomeniți se întorc între oase…
Redactor: Daniela Konovală
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 