Mai e loc și de iubire
Autor Ioan Avram
Pe-o insulă de mărgean, printre valuri zbuciumate,
Dă în clocote iubirea, nu încape-n al ei strai,
S-a pitit acolo parcă între iederi argintate
Să mai scape de metehne ce o lasă fără grai.
Într-o lume cu războaie, cu prea multe nedreptăți,
Mai e loc și de iubire, chiar și-n ziua de apoi,
Când în jur e doar durere, inima e-n jumătăți,
Pusă-n piuă, se întreabă, unde-i dragostea din noi?
Chiar de plouă ‘ntr-al lor suflet și le bate vântu-n geam
Iar pământu-i frământat pe poteci și pe răzoare,
Mai sunt oameni cu iubire de-al lor semeni și de neam,
Ei hrănind, plini de speranță, mugurii ce dau în floare.
Mai e loc și de iubire, printre multele blesteme,
Printre flăcări ucigașe care ard totul în jur,
Peste munții de minciună condamnați cu anateme
Răzbind dragostea eternă ce prinde semeț contur.
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 