Simplă certitudine
– Mira Minu-
Cum știi că fericirea dă-n mugur, e aproape,
Cum simți că harfa lunii îți cântă de sub pleoape,
Nisipul perindării se-ntoarce-n mătci de sine
Iar arca minunării te poartă-n mări de bine?
Cum fulgerul măsurii nu îți mai stă în cale
Iar seva lumii urcă, în loc să curgă-n vale,
Picioare de zei tineri colindă prin grădina
În care, printre clipe, ai semănat lumina?
Cum te întorci la visul părând întins uitării,
Când prin eter vânează harponul resemnării?
Desprinderii de patimi îi faci mărunt ecoul…
Ești timp trecut în taină ori, tainei, îi ești noul?
Ești vuiet mut de lacrimi, aprindere de roză,
Trezire-n zori de glorii ori tremur de mimoză?
Te-ntreb, să-ți zvânt oceanul de îndoieli amare,
Când vei veni, să bucuri… o inimă mai mare!
Mai mare decât multul, lipită precum lutul
De mâna măiestrită s-aducă absolutul
Chiar și pe prima treaptă a unei stări neclare…
Tot ce îți spun e simplu, de-asculți cu ochi de soare!
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 