Eu nu sunt decât
de Petre Poștașu’
Eu n-am să ridic nici o piatră
Spre nimeni, oricât ar greși,
Căci nu mi-e ființa curată
Destul, ca să pot a lovi!
Căci tot mă mai pierd de lumină,
Înjur când mi-e sufletul greu;
Trăind într-o lume haină,
Hain cum e ea sunt și eu.
Metehnele sale-mpreună
Perfide mă-mproașcă mereu…
Noroc c-am păstrat o fântână
Curată în sufletul meu!
Acolo mă spăl de păcate,
Și omul cel bun mă găsesc.
Apoi când sunt toate curate
Mă-ntorc la făgașul firesc.
Eu nu am să judec vreodată
Pe nimeni. Eu nu sunt decât
O mâna ce ține o piatră.
Apoi o fântână. Atât!
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 