Nostalgii
,,CÂND VOI FI LINIȘTIT, VOI SCRIE UN VERS „
În care să te descriu, frumoasa mea,
Ca pe-o floare de crin și-al meu univers,
Ce-a strălucit în viața mea, ca o stea!
Glasul tău, ca scâncetul unei viori
Îmi mângâia auzul și sufletul
Ce ți l-am dăruit pentru dulci fiori,
Când pe buze îți apărea zâmbetul.
Părul tău, ca o cascadă se scurge
Peste trupul sculptat ca o amforă,
Parcă te văd, dar nu te pot atinge!
Ești doar o nostalgică metaforă.
Oare unde ești? Pe unde rătăcești?
Aș vrea să te mai văd măcar o dată,
Să rememorăm ale vieții povești,
Să fii de brațele mele curtată!
Te aștept pe o băncuță sub castani,
Acolo a-nflorit dragostea noastră
Și vom retrăi iubiri de peste ani
Și-o să mă-ncânte vocea ta măiastră.
Redator: Ionuț Pande
Redactor șef: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 