Violetta Petre

Gândul meu spre tine zboară…
Violetta Petre

Gândul meu, dulce povară, traiectoria își schimbă
Și pe-aleea toamnei tale, dorul, printre frunze,-și plimbă…
Te găsește-așa frumoasă, ca un răsărit de soare
Și cu dragoste de mamă mi te-alint din depărtare.

Înc-o toamnă-și pune-amprenta peste umeri, peste frunte
Ca și vara mea, dar mie, mi-a pictat tâmple cărunte.
Timpul nu-ți atinge-obrajii, trece doar pe lângă tine,
Riduri nu îți sapă-n piele, că-i e teamă și rușine.

Se oprește lângă tine, te privește și-apoi pleacă,
Lasă doar două secunde pe un număr și-l îmbracă
Tot în verde și albastru, să nu simți că vremea trece
Doar o lacrimă mai veche, în clepsidră să-ți înece…

Iau eu timpul în spinare, anii mi-i așez pe brațe
Și îi car și pentru tine, niciun an să nu te-nhațe…
Să rămâi la patrușiopt înc-o viață și mai bine,
Să îmbătrânesc eu, Doamne, să pun anii tăi pe mine…

Ca să-mi fericești amurgul, când o fi vremea să vină
Și să îmi zâmbești la capăt și să îmi aduci lumină…
Să te știu așa frumoasă, cum te știe-o lume-ntreagă
Și să îți mai spun o dată căt îmi ești, Bety, de dragă…

Redactor: Vaida Mihaela

Redactor șef: Camelia Boț