SĂRMAN POEM
Sărman poem scris ieri la gura sobei
Cu vorbe vechi de care faci risipă,
Ești judecat de majestatea robei
Și condamnat la trecătoarea clipă.
Destinul ți se scrise implacabil,
S-a spart clepsidra și nisipu-a curs.
Îl vezi pe-acel confrate impecabil?
Eu zic că n-are rost să faci recurs.
El este reclamantul, e vizibil!
Chiar dacă mie-mi pare arogant,
Transmite un fior intraductibil,
Pe când tu nu prestezi nimic șocant.
El are verbul-dric deja la scară,
(Deduc din morga-i gravă, chiar funestă),
Iar tu roșești precum o domnișoară,
N-ai smoching, dar încheie-te la vestă!
Ce cauți în metropolă? Se poate?
Rămâi în târgul tău neasfaltat!
Nu vezi ce personaje angoasate
În limuzine astăzi s-au urcat?
Îți mai păstrezi căruța și catârul,
Ai număr roșu, stop fosforescent…
Poți să alegi ori ștreangul, ori satârul…
Sau te vei mulțumi c-un accident?
Rămâi acolo unde-ai fost odată
Avangardist, romantic și modern,
Acum când roata s-a făcut pătrată,
Doar n-ai pretenții să rămâi etern.
Încă ai dreptul la apel.O clipă!
Mai bine taci, sau vino să murim
De toamna asta, galbenă risipă,
Sau printre vise să ne risipim!
Redactor: Daniela Konovală
Redactor șef: Mihaela Vaida
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 