E toamnă
Nicoleta Lupu
Toamna este anotimpul surprizelor, este acel anotimp cu de toate isr spre final cu șuierat de vânt, cu cântec hodorogit de păsări călătoare, ea scuturându-și toți nurii peste oameni și peste alei, pretutindeni.
Toamna vine și cu ploi molcome, și cu brume mai subțiri sau mai groase, albind pământul și acoperiind iarba deja cănită sau covoarele de frunze, deja strivite în picioare. Pe așa timp te cuprind stări de melancolie, de visare, de dor de izvoare, de codri, de vânătoare.
Toate aceste trăiri vântul le preschimbă în visare.
Haina toamnei e îngălbenită, are nuanțe de roșu, arămiu, portocaliu. Nopțile devin mai lungi, zilele se micșorează, foșnetul frunzelor parcă îi accentuează poetei visarea, dar uneori și uitarea.
Toate schimbările din natură o fac să simtă durerea trecerii timpului și chiar „acea frunză desprinsă începe să doară”, așa cum doare și timpul limitat pe care omul îl are de dus aici pe pământ.
Un poem plin de simțiri, de stări emotive cu care rezonezi din plin.
Florentina Savu
E toamnă
Ascultă cum cântă, bezmetică toamna,
Plimbându-și arcușul prin frunze căzânde,
Prin fagi maiestoși își scutură marama
Cu brațele moi, de ploi mă cuprinde.
Punându-mi pe pleoape mantauă de brumă,
Îmi sursură-n pieptu-mi limpezi izvoare,
Prin codrii lăuntrici din cornu-i îmi sună
Că vântu-mi preschimbă, trăirea-n visare…
Îmi schimbă-n culoare de galben veșmântul,
E toamnă în suflet se-ntunecă zarea,
Nostalgic abisul, departe mi- e gândul
În foșnet de frunze se-așterne uitarea.
Mă leagănă codrul prin frunze amorțite,
Îmi mângâie fruntea pe umeri coboară,
Plimbându-mi durerea prin ploi încropite
Că frunza desprinsă începe să doară…
26.10.2023
Nicoleta Lupu
Redactor: Florentina Savu
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 