Georgeta Istrate

RECURS LA COPILĂRIE

Lasă-mă, Doamne, s-ajung
Să mai fiu o dată prunc,
Să mă conectez, ușor,
La ce-a fost, că-mi este dor:

De lutul în care eu
Am fost pus de Dumnezeu,
De aerul respirat,
Cu lumea, primul contact,

De sânul mamei bogat
La care-am fost alăptat,
De apa din fântână
Limpede, cristalina,

Să mă mai joc o dată
Cu-amicii laolaltă
Pe ulița mea din sat
Din zori până la-nserat,

Când, sub zarea albastră
Lumea era a noastră
Și opream clipa în loc
Pe tărâm de basm și joc,

Unde am crescut iubit
De părinți și fericit
Și-am simțit primul fior
De dragoste și de dor,

Uliță cu trei poeți
Foști copii harnici, isteți
Și cu oameni gospodari,
Mulți din ei nonagenari,

Sat bine întemeiat,
În paragină lăsat,
Părăsit de ai săi fii
Și cu casele pustii.

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu