BAT LA UȘA TA, DOAMNE
Bat la ușaTa, Doamne, să știi
Cu clinchete de zurgălăi și fulgi de nea
Poate că Te-ai săturat de poezii
Și-ai vrea să-Ți intru-n gând, cu altceva.
Bat la ușa Ta, c-un vânt ușor
Și c-un colind în noaptea de Crăciun
Tu să-mi deschizi, că pașii toți mă dor
Să nu mă pierd, că-i viscolit pe drum.
Bat la ușa Ta, cu un oftat
Bat la ușa Ta, cu flori de gheață
Am obosit de cât am căutat,
Chipul Tău prin negură și ceață.
Bat la ușa Ta, cu rugăciuni
E tot ce am putut lua cu mine.
Te rog, aruncă jar peste cărbuni,
Să ardă focul, când ajung la Tine.
Iți bat la ușă, c-un mănunchi de vise
Să le-mplinești, că-s toate ale mele
Și deschide-mi Doamne, cât nu mi se
Usucă tot curajul de pe ele.
Bat la ușa Ta cu bucurie
Cu miros de brad și caldă pâine
Că-n iesle Te-ai născut, să-mi dai și mie
Încrederea în ziua cea de mâine.
Bat la ușa Ta, din Absolut
Și-Ți cer iertare în genunchi, știind
Că Te-ai săturat cât ai bătut
La ușa mea…și m-ai lăsat dormind.
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 