Porumbelul păcii
Paul Ripa Andrei
(Poezia zilei, 11ianuarie 2024)
Dorința de libertate, de zbor, de pace a existat și va exista mereu în sufletul și în gândurile noastre. Parcă tu, copil fiind, când descoperi înțelesul și importanță vieții ți-ai dori, asemenea unui porumbel, cu vise albe și curate, să evadezi cu forță, precum lava unui vulcan în timpul erupției acestuia, în spațiul liber în care nimeni nu-ți poate limita nici gândurile, nici zborul, nici visurile, în care nimeni nu te poate ajunge pentru a-ți zdrobi aripile îndrăznelii și în care nici „suferința” și nici „speranța ștearsă” nu își vor afla locul.
Puterea dragostei este mult mai mare decât gândurile negre ale oamenilor cu suflet negru și prin această putere a iubirii vei deveni acel simbol al păcii, bucurând întreg pământul. Astfel, sufletul tău va cânta acel cântec al izbânzii și vei simți cum „reflexia porumbelului alb/ Se-ndreaptă către sufletul” tău, „rămânând pentru totdeauna acolo.” Speranța este cea care ne oferă zborul, credința, iubirea și binele permanent.
Florentina Savu
Porumbelul păcii
Așez ochii
pe vârfurile picioarelor.
Se deschide un gol,
prin care țâșnesc
precum magma unui vulcan:
suferința,
speranța ștearsă,
acel mâine care nu va veni niciodată.
Deodată
aripile frânte ale visurilor mele
coboară din cer plutind,
formând un porumbel alb,
simbol al păcii.
Pământul
începe să se bucure,
pătrunzând natura
cu cântecul ei.
Încet, încet
vidul începe să se umple,
în ochii mei
reflexia porumbelului alb.
Se-ndreaptă către sufletul meu
rămânând pentru totdeauna acolo.
Paul Andrei Rîpă
Redactor: Florentina Savu
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 