DIN BASARABIA VĂ SCRIU
„DIN BASARABIA VĂ SCRIU” plângând,
Căci sub pământ mă veți găsi scriind.
Cândva am fost și iarbă, și senin,
Cu vis de țară m-am hrănit din plin.
Eu peste Prut am pus un pod de flori,
Pe care am pășit adeseori,
Să-mi strâng în brațe frații mei români,
Să punem la hotar mâini peste mâini,
Pe ele să-nflorească graiul nost’
S-avem în lumea asta vis și rost…
Degeaba mai trimit scrisoare-n zori,
Uscatu-s-au cărările de flori.
Noi tot privim la graniță plângând,
Și cerul tot ne vede-ngenunchind.
Am fost și iarbă, și-am iubit țărâna,
Dorul de țară mi-a umplut fântâna.
Pâinea de-acasă-am rupt-o-n două:
Un vis și poezie v-am dat vouă.
Graiul cel străbun nicicând nu piară,
Nici visul de a fi cu mama țară!
Redactor: Relu Popescu
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 