O himeră veche, nouă
Tu himeră veche, nouă,
Din dorința unui munte
Uns cu a iubirii rouă
Și cu doruri multe, multe…
Gură dulce de fecioară
Mi te-a zămislit în șoapte
Și pe sâni a câta oară
Ai alunecat în noapte?
Câte mii mărgăritare
Mi te-au adăpat în sete
Și-ai trecut câte hotare,
Purtând ghiocei în plete?
Ai năvalnic la rever,
Timpul prins în buzunar,
Lună, stele, întregul cer,
Le-ai strâns toate într-un pahar.
Și tot pui cu nepăsare
Peste suflete flămânde,
Uneori mai pui și sare,
Pui și gheață-n răni arzânde.
Pune un strop de ceață albastră
Pe-ale dimineții buze,
Apoi lasă-mi la fereastră
Primăvara, printre frunze.
Redactor: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 