Poet pe cruce
Eu toată viața am urcat Golgote
Doar crucea o schimbam din când în când
și-mprumutam de la nebuni marote
și spinii altor roze sângerând
Când obosit de câte-o răstignire
mă odihneam pios la umbra mea
venea un vers anemic și subțire
și să mă schimb la față îmi cerea
Și tot veneau Marii de prin Magdale
să-mi șteargă fruntea cu ștergare moi
și așteptau cu lacrime egale
să-mi bat în mână cuie vechi și noi
Și iar plecam privind spre Ghetsimani
Și iar mă îmbătam cu Dumnezeu
că jos,la poala crucilor,golanii
îmi tot vindeau cuvintele pe-un leu
Si-acum bătrân și pocăit de toate
Aștept să mă îngroape cineva
că să cobor Golgote nu se poate
când pana mea nu va mai învia.
Redactor: Viorel Poenaru
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 