Anca Man

Eu tainic țes dorințe
(Poezia zilei, 29 martie 2024)

Sunt zile în care fiecare dintre noi stăm, noi cu noi, în casă mai ales în acele nopți întunecate în care gândurile îți alunecă pe gheața consistentă a imaginației, timp în care dorințele născute în tine "în gânduri nerostite" pot urca foarte sus. Și-ar dori să aibă sufletul o carte în care amintirile să fie ordonate și să și le citească cu înfrigurare. Cu acest prilej se

îndepărtează de lumesc și intră în „lumi necunoscute”,
dar cu grija de a lua cu sine tot ce este mai frumos în viața sa, dragostea pentru neam și țară precum și omenia, Acestea ar fi cele două elemente primordiale care nu trebuie să lipsească din bagajul niciunui om, niciodată, niciunde. Dacă viața s-a dovedit a fi vitregă cu tine, nu trebuie să-i porți ranchiunea ci să lupți mereu 7să îndepărtezi toate piedicile care ți-au barat drumul până acum și să cauți să-ți împlinești acele dorințe, să nu rămână doar la stadiul de visuri, dorințe și atât. E important să faci din fiecare zi care urmează „sărbătoarea mea”, așa cum spune poeta. O altă dorință extrem de arzătoare ar fi aceea ca „lumea să fie mai bună/ și mai dreaptă” astfel încât să nu mai vadă suferințe și lacrimi pe chipul nimănui. E toamna dorințelor și pentru a și le exprima pe toate, ar mai vrea o noapte de răgaz pentru a se elibera de orice „fărâmă de necaz”, de a termina de țesut covorul aspru al necazurilor și a-l trimite în univers, odată cu toamna care pleacă. Felicitări, Anca Man!
Florentina Savu

Eu tainic țes dorințe

Când stau cuminte-n casă în nopți întunecate,
Eu tainic țes dorințe în gânduri nerostite…
Sufletul să îmi fie, aș vrea, precum o carte,
Pagini din a mea viață, temeinic rânduite.

Departe-aș vrea să fiu de tot ce mă înconjoară,
Să rătăcesc prin lumi necunoscute mie.
Aș lua cu mine-atât, dragul de neam și țară
Și tot ceea ce-n fapte înseamnă omenie.

M-am împăcat cu gândul că soarta necăjită,
Piedici mi-a pus în cale și mi-a făcut-o grea…
Îmi doresc viața să îmi fie împlinită,
Și fiecare mâine, doar sărbătoarea mea.

Aș vrea să fie lumea mai bună și mai dreaptă,
Răul să nu mai vină cu lacrimi pe obraz…
Te rog, nu pleca toamnă… o noapte mai așteaptă,
Să-ți dau și cea din urmă fărâmă de necaz.

Redactor: Florentina Savu

Director editorial: Camelia Corina Boț