Ploaie
Mă plouă-n somn cuvinte nerostite
Și versuri ce urmează să se-aștearnă,
Îmi plâng pe umăr muze părăsite
De-ai lor poeți rătăcitori prin iarnă.
Îmi fulgeră ideile prin vise,
Condeiu-așteaptă să mângâie foaia,
Mă bântuie poemele nescrise,
Un cântec tainic îmi șoptește ploaia.
O lună palidă fruntea-mi atinge
Să îmi alunge demonii tristeții,
Steaua Polară cu argint mă ninge,
Mă las purtat de valurile vieții.
Când zorile îmi fulgeră privirea
Pictez pe coală gânduri și trăiri,
Să scriu cu sufletul îmi e menirea,
Mă plouă-ncet cu dor și amintiri…
Redactor: Viorel Poenaru
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 