Iubirea dă în floare
Ai renăscut timid, sub pași de frunze moarte,
În roiuri de albine și zumzete în șoapte,
În clopoțel fragil ieșit de sub zăpadă,
În ploaia de lumină, când noaptea stă să cadă!
Te-învălui în parfumuri de flori necunoscute
Și-n susur de izvoare saltănd zglobiu din munte,
Triluri fermecate trezesc din hibernare
Pădurea de salcâmi să-mi pună la picioare!
Mahmură de beția miresmelor nebune,
Mai răscolesc sub vatra iernii un tăciune
Și-mi înflorești din nou iubirea-n floarea de măr,
Mi-o întețești cu vântul când bate în răspăr!
Din înflorirea ei îmi împrumuți culoare,
Ivoriu-mi pui în suflet și-n ochi mi-aprinzi cicoare!
Sub mângâieri de soare și-n cactuși înflorești
Iubirea-n țepi setoși de raiuri pământești!
Și iar mi-o’mbraci în puf de piersic-aurie,
Întoarsă-n primăvară pe-un nor de păpădie!
Îi împletesc coroană din flori de portocal
Și-ți dau s-o bei, iubite, în rodie pocal!
Redactor: Relu Popescu
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 