Călător spre nicăieri
La mine-n suflet ți-am zidit altar,
Mi te-am închis în mine permanent,
Îmi ești și horoscop și calendar,
De tine sunt eternul dependent.
Stau la hotarul dintre azi și ieri,
Îmi este greu să îmi aleg cărarea,
Mă ning și toamne dar și primăveri,
Mă plouă-n vise muntele și marea.
Tu poți să mă auzi atunci când tac,
Mă ierți atunci când sunt mușcat de vină,
Tu mă primești la tine în iatac
Când mă lovește soarta prea haină.
Sunt doar un călător spre nicăieri,
Tovarăș bun de-acuma îmi e drumul,
M-am dezbrăcat de frici și de tăceri,
Trecutul tot s-a risipit ca fumul.
Mă cheamă orizontu-ndepărtat
Dar nu mă lasă dorul ce mi-l porți
Să mai colind pământu-n lung și-n lat
Sau să mai bat din nou la-nchise porți.
Redactor: Relu Popescu
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 