Lidia Stan

Casa părăsită

Într-o casă părăsită
Pe-un perete scorojit
A rămas o ramă goală
Amintind de-un chip iubit

La un colț de geam, opac
Un păianjen țese fire
De după perdeaua ruptă
Te-ntruchip în amintire

Prin tăișul unei lacrimi
Văd o prispă cu mușcate
Unde vântul șoapte-aduce
Îngânând frunze uscate

Iar la poartă e-o potcoavă
Ruginită într-un cui
Sus în grindă roade cariul
Ca-ntr-o cas-a nimănui

S-a-ncurcat în ițe timpul
Cu suveica și vatala
Țese-o scoarță de-amăgire
Eu, învârt în gol, sucala

Și în casa pustiită
Stă de veghe doar icoana
Intră în pământ încet
Bordeiul mătuși-Ioana

Redactor: Relu Popescu

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu