Mira Minu

Oglindă și mister
       

A venit la mine-o zână, într-un vis de verde crud,
Mi-a șoptit un nume mândru, de lumină, îl aud
Cum vibrează-n note calde, aurii ca zorii-n flori,
Se prăvale val de floare… din cireși… și-mi dă fiori.

A venit la mine-o zână, îmbrăcată-n alb brodat
Cu fir magic de mireasă a eterului scăldat
Într-un zâmbet ce înalță iasomii în simfonii
Cu o inimă isteață, să mă-nvețe armonii.

A venit de dimineață, printre rouă-ncet pășind,
Mi-a pus soarele pe față, m-a surprins din vis roșind,
M-am trezit în iarba vie, ca mătasea mângâia,
Drum în inimă să-mi facă… spre un rai, ce-mi adia.

A venit ca o poveste, mai frumoasă, mai de soi
Ca în basmele din timpuri, timpurile se vor noi,
Se fac noi, transfigurate în detalii și vigori,
E de-ajuns, a mea oglindă, să o șterg un pic  de nori.

Să-mi privesc cu drag în suflet și să nu mă îndoiesc
De puteri și de splendoare, de aripi care-i mai cresc!
S-a-mbrăcat cu chip de zână, poate, poate, voi vedea
Că minunea ce-mi apare, de mirare … eu sunt ea!

Redactor: Relu Popescu

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu