Paul Andrei Rîpă

L’incubo del labirinto

Quando il giorno
si posa sotto il mantello della sera,
tutto il mondo ferma
il suo cammino frenetico
e a me vengono i brividi
al pensiero che gli incubi
ritornino a cercarmi.
Dove dovrei scappare
per non essere trovato da loro?

Ho paura,
sarò inseguito.
Il tormento che mi raggiungano,
che mi prendano fra le loro braccia feroci,
che mi portino nei peggiore dei posti,
mi terrorizza.
Un sogno infernale,
senza mai fine,
dal quale non posso uscire,
anche gridando, piangendo, implorando…
Come dovrei ribellarmi, contro chi?
Come dovrei trasmutare gli incubi in attimi di pace, serenità?
Di giorno convivo con le mie paure…
D’un tratto,
Una voce calda in sottofondo mi chiama per nome,
sento il suo baccio sulla mia fronte,
la mia mente viene invasa
dalla presenza di mia madre,
la catena del mio incubo è stata rotta da un caloroso
„BUON GIORNO AMORE MIO”

Teroarea labirintului

Când ziua se culcă sub mantia serii,
toată lumea se oprește
din frenetica plimbare,
mie îmi vine teama
la gândul că coșmarurile
se-ntorc să mă caute.
Unde să fug
pentru a nu fi găsit?

Mi-e teamă, voi fi urmărit.
Chinul că mă vor ajunge,
că mă vor prinde printre
între brațele lor feroce,
că mă vor purta în locurile cele mai urâte,
mă-nspăimântă.
Un vis infernal,
fără sfârșit,
din care nu pot să ies,
chiar dacă urlu, chiar dacă plâng, chiar dacă implor…
Cum ar trebui să mă împotrivesc, împotriva cui?
Cum ar trebui să transform coșmarurile în clipe de pace, liniște?
Când peste zi trăiesc cu fricile mele…
Într-o clipă,
un glas cald, în surdină, mă cheamă pe nume,
simt sărutul ei pe fruntea mea,
mintea mea vine inundată
de prezența mamei mele,
catena cosmarurilor a fost ruptă de salutul dulce
„BUNĂ DIMINEAȚA, IUBIREA MEA”

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu