E bine-aici la tine
E bine-aici la tine, e-atât de minunat,
Că niciodată vremea nu-i bună de plecat.
Și de când sunt aicea eu nu mai știu, oricum,
Sau de-i pierdută vremea de-a fi pornit la drum.
Parfumul tău mă ține și ochii tăi mă țin,
,,-Mai stai!”, pare să-mi spună și zâmbetu-ți senin.
Și mă întreb, femeie, de ești aievea tu,
Că nu știu, lângă tine, dacă visez sau nu.
Nu-mi spune cât e ceasul, că nu doresc să știu
Dacă e miez de noapte, devreme sau târziu.
Acoperă fereastra cu grele draperii
Și vino lângă mine, în brațe să mă ții.
Nu-mi spune cât e ceasul, nu vreau s-aud de ceas,
Că dus de lângă tine eu nu am să mă las.
Așează-mi capu-n poala-ți și fă-mi-o căpătâi,
Cu glasul tău cel dulce șoptește-mi:- mai rămâi!
Răsfiră-mi rar prin tâmple cu degete subțiri
Să simt înfiorarea acestor rătăciri!
Sărută-mă, femeie, aproape cât să mor,
Cu altă sărutare tu-nvie-mă ușor.
Privește-mă, femeie, și lasă-mi ochii leac,
Să-i caut în adâncuri, să-i caut și să tac.
De-aici, de lângă tine eu nu voi mai pleca,
Fiindcă aici la tine e regăsirea mea!
Redactor: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 