Georgeta Istrate

REVENIRE
Georgeta Istrate

Cu ani în urmă satul mi-am lăsat…
Mă-ntorc în locul de unde-am plecat,
Acolo unde maica m-a născut,
Unde-am copilărit și am crescut.

Acolo simt că totul e curat
Și aerul e mai înmiresmat,
Iar cerul lin coboară cu azur
Și parcă totu-acolo este pur.

Acolo energia îmi renaște
Și orice fir de iarbă mă cunoaște,
Orice copac și pom mă-mbrățișează,
La orice pas, simt lutul cum vibrează,

Iar ușa casei larg mi se deschide
Și-un viu fior de dor mi se aprinde,
Potop de amintiri mă năpădește
Și simt cum sufletu-mi întinerește.

Se-aprinde focu-n sobe humuite,
Bucate fierb în oale înnegrite,
Miresmele-n văzduh se răspândesc
Și simt trecutul cum îl retrăiesc.

E totul neschimbat, dar nu știu cum
E-atâta liniște-n casă și pe drum!
Cei ce stăteau cu noi demult la masă
Plecat-au, ca și mine, de acasă,

Iar fiecare și-a urmat destinul,
Căci drumul sorții pentru toți e unul
Și mulți din cei ce amintirea-ți lasă
N-au mai putut găsi drumul spre-acasă.

Redactor: Florentina Savu

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu