Marin RADA
Seara îmi așez cuvintele
în colțul ferestrei,
masa de scris
este o iluzie
în care își fac cuib
păsările obosite
ale memoriei;
De la mari depărtări
drumurile se întorc
acoperite de ceață
și curg
unele pe lângă altele
într-un carusel
cât roata cea mai înaltă
a destinului.
Presupun că acum
se poate vedea
începutul și sfârșitul,
ochiul nevăzut al materiei
deasupra luminii…
Redactor: Relu Popescu
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 