
Eu te-am trăit
Te-ascund cu dor prin lacrime prelinse,
În seri târzii și-n revărsat de zori,
Cu aripi moi de înger mă cuprinse
Iar, brațul tău… și simt cum mă-nfiori.
Cât te-am iubit, nu pot să-ți spun, făptură,
N-aș termina un veac de socotit,
Necontenit port timpul ca armură,
Dar pot să-ți spun că-n taină te-am trăit…
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII,
Ca să convoc un absolut lumesc,
Strivind în doruri floarea-nțelepciunii
Pe un altar cu chipul omenesc.
Un vânt a izbucnit din patru zări,
Pustiul îl strivesc, ancorând luna,
Lumina să-mi străluce-n depărtări,
Pasului tău să i se vadă urma.
Nu vreau să stric acum corola lumii,
Să te admir într-un banal eres,
Te-ncredințez în grija rugăciunii,
Nu pot numi-o vină c-am ales.
Redactor: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

