Constantin Mosor

LACUL CU APĂ  VERDE

,,ÎN  VALEA DE CENUȘĂ  E-UN LAC CU APĂ  VERDE”
Ca veșnicia ierbii în palma primăverii
Care abia așteaptă să  înflorească merii
Prin care pașii noștri, încet-încet s-or pierde.

Cenușa nu e rodul tăciunilor din sobă!
Tăciunii niciodată nu-și vând cenușăria!
Asemenea păcate nici Dumnezeu n-aprobă.
În fața lor nici umbra nu-și scoate pălăria!

,,Un lac cu apă verde” ca haina primăverii,
În valea de cenușă, nu e o întâmplare,
Ci e divinitate, e semnul mângâierii
Stăpânului Luminii, iar semnele sunt clare.

Un lac cu apă verde împodobit cu nuferi
Și trestii printre care înoată nemurirea,
Zidește noi speranțe, încât să nu mai suferi
Ca o îndrăgostire ce s-a pierdut cu firea.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu