4.DEPĂRTARE
Zori de ziuă se revarsă,
Dorul de tine m-apasă,
Noaptea duce spre lumină,
O nouă zi mă animă.
Pe-o rază de dor, fuioru-și
Toarce dorul, călătorul,
Să-l împletească cu jarul,
Să-mi poarte cu el amarul.
Pânză deasă, pânză fină
Țese din fir de lumină,
Pod să-ntindă peste ape
Peste drumurile toate,
C-ai plecat în zări departe,
Numai gândul le străbate
Gândul și visele mele
Cu atâtea doruri grele.
Lumea mare ne desparte,
Eu aici, tu-n altă parte,
În neagra străinătate
Plină de singurătate.
Sunt în vârstă, nu mi-e bine,
Nu găsesc drumul spre tine,
Dorul dureros m-apasă
Și puterile mă lasă.
Mânce-o câinii depărtarea
Că s-a înfrățit cu zarea!
Zici c-o prinzi, se depărtează,
După ea dorul oftează.
Doar el o poate învinge
Când din urmă o ajunge
Si-ți trimite-o-mbrățișare
Cât este dorul de mare!
Redactor: Florentina Savu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 