VIAȚA PE CARE ȘI-O DOREA
De ce încă prețuiești vise rupte
așchii libere care încă mai dor
mintea și sufletul uită lacrimile
din ochii mei triști în toate aceste seri.
Nu auzi: briza vântului a revenit
mângâierea lui nu va fi niciodată o iluzie
încredințează-ți visele tale, ea va fi fericită
vei avea zile minunate și multe emoții.
Vei descoperi cum este viața totul luminat
dintr-un soare cald care îți mângâie fața
despre care credeai că a dispărut pentru totdeauna
pentru că erai orb și plin de amărăciune.
O viață atât de frumoasă trăită doar în vise
el va veni spre tine deschizându-și brațele
îi vei simți mirosul, își va lăsa amprenta
nu vei mai găsi nici o urmă a rănilor tale.
Vei auzi o voce clară care îți vorbește încet
o bătaie în piept care te va înnebuni
începe-ți alergarea, mână în mână
pare să atingă cerul înainte de a muri.
Este viața ta, cea pe care ti-ai dorit-o
noua iubire la care ai visat
toate chinurile trec
bucură-te de tot acest extaz și așa să fie.
Nu va mai fi un drum întunecat
o fereastră niciodată luminată
o amintire care doare inima
mangaieri sincere pe care le poti fura.
Nu vei mai vărsa lacrimi amare
pe pernă înainte de culcare
ușa nu se va deschide noaptea
nu te va lăsa niciodată în alt pat.
O viață atât de frumoasă trăită doar în vise
…
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 