Daniela Konovală

Sălcii

Cât mi-erai de drag, parcă-ai fost un vis!
Ca o dimineață peste un cais,
Mi-ai trecut prin viață risipind parfum
Și-am plătit cu lacrimi trecerea-ți de fum.

Astăzi te privesc fără tresărire,
Nu-mi mai ești culoare pe câmpii aldine,
Nu-mi mai ești minunea înflorită-n crâng,
Ești un om pe cale coborând spre-amurg…

Ziduri ostenite între noi vibrează,
Aerul tomnatic se rarefiază,
Din plămânul nopții șuieră chemări,
Ca o dezmierdare peste foste răni.

Suntem două sălcii pe un mal abrupt
Împletind lumina în cuvântul mut.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu