Gabriel Cristea

S-ascult cum ploaia te-nfrunzește

Stau și privesc frunze vibrând
ca murmur de pian îndepărtat
și fiecare clapă-mi pare
că rezonează-n picăturile de ploaie

fractalii izvoarelor pe geam,
pe trupul tău rebel
înfășurându-se pe mine;
Nu, nu mai știu de plouă sau cântă un pian!
Torentul mă cuprinde
încât, ca plumbul, pleoapele îmi cad
în lumea lui Morfeu
și mă preling în tine

noctilucentă senzație de bine.
Reverberează clapele intens
într-un șuvoi de ploaie – sunt eu
zbătându-mă-n adâncul clorofilei tale,
s-ascult cum ploaia te-nfrunzește…

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu